Într-o zi întunecată Swift Pie nu o găsea pe Long Star. Pentru că nu a dat de ea, s-a gândit să ajute pisica-vraci la adunatul plantelor pentru iarnă. A găsit intrarea foarte rapid în peșteră și s-a dus la Wild Eyes, pisica-vraci, a clanului. Era și Tree Paw acolo ajutând-o pe Wild Eyes să pună plantele la locul lor.
-Bună, Wild Eyes pot să te ajut să strângi câteva plante pentru iarnă? A întrebat Swift Pie.
-Sigur! A răspuns Wild Eyes. Ia-l și pe Tree Paw cu tine ca să îți arăte ce să iei.
Tree Paw s-a oprit auzindu-și numele. Acesta era un motan de treabă, dar nu vorbea prea mult. Când s-au îndepărtat de tabără Tree Paw a zis:
-Aici.
Cei doi s-au oprit, iar Tree Paw a început să smulgă din pământ câteva flori. Swift Pie s-a uitat în jur și a văzut un trup galben întins pe jos, iar lângă el era un motan alb cu bărbia sus, mândru. Swift Pie i-a mai scanat puțin și apoi l-a anunțat pe Tree Paw:
-Hei, Tree Paw, vezi și tu ce e acolo? Tree Paw s-a uitat și a dat din cap în semn de „Da”. Hai să mergem să ne asigurăm ca nu e un singuratic.
Când au ajuns, motanul alb s-a pus într-o poziție „tristă”, simțindu-i. Cei doi s-au mirat când și-au dat seama că silueta galbenă era de fapt Long Star. S-au înconjurat în jurul ei, iar Tree Paw a studiat-o. Swift Pie și-a dat seama că motanul alb era Snowy Tuffs, un motan mai bătrân ca Swift Pie. Atunci Tree Paw a spus:
-Clanul Stelelor să o îl primească pe Long Star… Swift Pie a tresărit la auzul cuvintelor de rămas bun.
-Ce vrei să spui?! Long Star nu poate să moară! Nu acum! A început Swift Pie să se îngrijoreze. Nu pot să îi i-au locul acum! De abia dacă a trecut o lună de când m-a făcut secund!
Tree Paw doar s-a uitat în ochi lui Swift Pie cu o combinație de tristețe si teamă ca să o facă să înțeleagă că Long Star a murit și că nu se mai poate face nimic.